Despre Săpânța

Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș”

de
„Născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o familie obișnuită cu prelucrarea artistică a lemnului. Pătraș a fost atras încă din tinerețe de sculptura în lemn, de pictură și de poezie făurite după canoanele creației populare. A început să sculpteze cruci din stejar de la vârsta de 14 ani. În anul 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a început să așeze pe cruci și niște înscrisuri sub forma unor scurte poeme compuse la persoana întâi: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greșeli gramaticale și foarte apropiate de graiul arhaic. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar. În anul 1936, el și-a perfecționat stilul. Crucile au devenit mai înguste și au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii.” (sursa: Pop Dumitru Tincu, ucenicul meşterului, 2016)

Citește mai mult

Rusaliile

de

In aceasta zi Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinții Apostoli. La Sapanta, credincioșii in frunte cu preoții bisericii ortodoxe merg in procesiune la una dintre cele doua „cruci de hotar” unde se sfințește țarina. E un obicei si o tradiție care a rezistat si in perioada comunista cu toate restricțiile vremii de atunci. Turiștii care … Citește mai mult

Mănăstirea Săpânța-Peri

de
Mănăstirea Săpânța-Peri a renăscut datorită ”încăpățânării” preotului paroh Grigore Luțai care a reușit să insufle această ”încăpățânare” și sătenilor. Mulți au privit la început cu neîncredere realizarea acestui proiect, alții poate nici nu au înțeles rostul readucerii la viață a unei mănăstiri despre care nu știau mai nimic. De ce să fie în satul lor o mănăstire? Poate pentru că așa a fost Voia lui Dumnezeu. Nimic nu se întâmplă fără un rost. Dar acum nimeni nu mai spune că nu are loc mănăstirea în viața săpânțenilor.

Citește mai mult

Cimitirul Vesel

de
Muzeu în aer liber Vestitul cimitir din Săpânța se află în centrul comunei, la biserica parohială și are peste opt sute de monumente de artă populară, un adevărat și complex muzeu în aer liber. Aici monumentele au înfățișări și semnificații cu totul aparte. Cimitirul Vesel constituie opera de o viață a renumitului sculptor, pictor și ... Citește mai mult

Săpânța – prezentare

de

Săpânţa – un loc binecuvântat de Dumnezeu, cu oameni dârzi şi statornici, legaţi de pământul moştenit de la Stan, de la Petru, de la Ilie, Mihai şi Sandrin a lui Stan, precum şi al lui Nan, Dan, Tivadar, Tite, cei care au format hotarul Săpânţei.
Săpânţa apare în documente şi înscrisuri de la 1373, (diploma din 30 octombrie 1373 în care sunt aşezaţi nobilii din Săpânţa). „Localitatea şi-ar trage numele de la un vechi radical celto-galic, de origine indo-europeană: „sappus”=brad sau italianul „zapinus”=ţapin (unealtă pentru manevrat buştenii). La obârşie, Valea Săpânţei se numeşte Valea Bradului, de la radicalul traco-dacic „bredh”=brad”. (Pop L., 2013, p.58)
Satul este aşezat pe malul stâng al Tisei la o distanţă de 18 km spre vest de municipiul, Sighetu Marmaţiei.
Marginile acestui teritoriu se întâlnesc cu hotarele localităţilor: Câmpulung la Tisa, Sarasău, Sighetu Marmaţiei, Giuleşti, Ocna Şugatag, Baia Mare, Certeze, Remeţi, iar la nord cu râul Tisa, care împarte Maramureşul şi desparte România de Ucraina.

Accesând http://arcg.is/1PUrYZe puteti descoperi mai îndeaproape Săpânța

Galerie foto

Citește mai mult