Locuri de vizitat

Baia Mare

de
Baia Mare a apărut pe harta aşezărilor urbane ca urmare a activităţii de exploatare a minereurilor neferoase, primele informaţii certe cu privire la mineritul din zonă provenind din secolul XIV, chiar dacă începuturile medievale ale activităţilor de acest gen sunt mult mai timpurii, cel puţin din a doua jumătate a secolului XIII.
Memoria comunitară consemnează ca primă carte de identitate a oraşului, documentul din 29 mai 1329 prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie, pădurea aflată între cele două aşezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conţinutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479.

Citește mai mult

Mănăstirea Rohia

de
Printre valoroasele monumente bisericești și de artă religioasă, care atrag admirația și prețuirea vizitatorilor din țară și de peste hotare, un loc de frunte îl ocupă și Mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia, din „Țara Lăpușului”, județul Maramureș. Așezată într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag și de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de liniște și reconfortare sufletească, al iubitorilor de frumos artistic și natural.
Ea este situată în „Ţara Lăpuşului”, un prea frumos, pitoresc şi binecuvântat colţ de țară românească, la cca. 50 km de orașul Baia Mare şi 43 km de orașul Dej, în hotarul satului Rohia ce aparține orașului Târgu Lapuş, în mijlocul unui codru de fag şi stejar, pe coama unei coline ce poartă numele „Dealul Viei”, la o altitudine de aproximativ 500 m.

Citește mai mult

Bogdan Vodă

de
La aproape 70 km de Săpânța trecând prin Sighet spre Valea Izei ajuneți în Bogdan Vodă.
Localitatea s-a numit în trecut Cuhea, fiind menționată pentru prima oară sub această denumire în 1352 (Kohnya).
A fost pentru o perioadă locul de reședință a voievozilor români din Maramureș. În acea vreme a fost ridicată o fortificație pe malul înalt al Izei, dinspre miazăzi, cercetată cu ocazia săpăturilor arheologice din 1984 conduse de Radu Popa pe locul numit Grădina lui Cârlig și o biserică din piatră în lunca Izei, ale căror ruine se mai pot vedea și acum.

Citește mai mult

Botiza

de
Botiza-panorama
La o distanță de aproape 70 km de Săpânța se află comuna Botiza.
Atestata documentar in 1353 cu numele de Batizhaza,însemnând Casa lui Batiz,probabil de la întemeietorul localității. De-a lungul timpului,denumirea localității în scripte a cunoscut diverse variante,de la Batiz in 1411,Batizhaz in 1418,Batizfalva in 1487 si pana la denumirea actuala de Botiza utilizata după Marea Unire de la 1918.

Citește mai mult

Moisei

de
Moisei-panorama-comunei
Când mergeți de la Săpânța la Borșa după ce ați făcut o călătorie cu mocănița, nu uitați să vă opriți și la Moisei. Acolo veți descoperi o comună străveche atestată documentar din 1213, fiind menționată în acel an sub numele de Moyzun. Acesta este textul primei mențiuni documentare a localității Moisei (2 februarie 1365): “Regele Ludovic dăruiește lui Balc, fiul lui Sas, și fraților sei, Drag, Dragomir și Ștefan în recompensa servituțiilor moșia Cuhnea cu pertinențiile sale: Jeud, ambele Vișae, MOYSENI, Borșa și ambele Seliște, confiscate dela Bogdan Vodă eșit la Moldova și căzut sub nota de infidelitate”.

Citește mai mult

Bisericile de lemn aflate în patrimoniul UNESCO

de
Bisericile de lemn aflate în patrimoniul UNESCO
Dacă dorești să vezi și alte minunății din lemn altele decât cele aflate la Săpânța poți începe cu bisericile de lemn.
Adevărate monumente arhitecturale, bisericile de lemn sunt cel mai bun exemplu al măiestriei prelucrării lemnului și al simțului artistic din Maramureș. Ele reflecta rolul important pe care religia l-a avut în viata maramureșenilor fiind dovada vie a obiceiurilor și tradițiilor de acum câteva sute de ani și care se mai păstrează și astăzi.

Citește mai mult

Borsa

de
Borsa
Mergând de la Săpânța spre Iacobeni pe DN 18 și după ce veți parcurge vreo 85 km veți ajunge la poalele vestiţilor munţi Rodnei, la peste 800 de metri altitudine, unde se găseşte Borşa, o localitate plină de tradiţie şi istorie. Prima ei atestare documentară datează încă din anul 1365, când s-a menţionat că făcea parte din domeniul Cuhea, ce aparţinea Bogdăneştilor. După doi ani, regele Ungariei, Ludovic I, a confiscat domeniul Bogdăneştilor, inclusiv Borşa, cunoscută atunci ca Borş, şi l-a dăruit Drăgoşeştilor.

Citește mai mult

MOCĂNIȚA-VALEA VASERULUI

de
Mocanita-valea-vaserului
La o distanță de 78km față de Săpânța pe DN 18, Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vișeu de Sus până la stația terminală Comanu, nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpați. Ea cuprinde o zonă împădurită enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită şi singura cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră.

Citește mai mult

Mănăstirea Bârsana

de
Manastirea-Barsana-vedere-de-ansamblu
La 40 km de Săpânța și 22 km distanță de Sighetu-Marmației se află Mănăstirea Bârsana.
Aceasta Sfântă Mănăstire, plină de taina Crucii si a Învierii lui Hristos în Biserica Sa, sinteză între evlavie și artă, unde rugăciunea ziditoare de suflet frumos se unește cu munca artistică, ziditoare de lumina construită din piatră si lemn, Bârsana – este o icoana a sufletului creștin ortodox maramureșean la răscruce de milenii, o speranța pentru un viitor binecuvântat, este un loc sfânt unde natura se unește cu Biserica in Liturghie cosmica.
Valea Izei este ținutul de legenda al sufletului romanesc.

Citește mai mult

Sighetul Marmației

de
Sighet-vedere-de-ansamblu
La o distanță de 18 km est de Săpânța se află municipiul Sighetu-Marmației (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326 şi ca oraş în anul 1352.

Citește mai mult

Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș”

de
„Născut în anul 1908, în comuna Săpânța din județul Maramureș, într-o familie obișnuită cu prelucrarea artistică a lemnului. Pătraș a fost atras încă din tinerețe de sculptura în lemn, de pictură și de poezie făurite după canoanele creației populare. A început să sculpteze cruci din stejar de la vârsta de 14 ani. În anul 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a început să așeze pe cruci și niște înscrisuri sub forma unor scurte poeme compuse la persoana întâi: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greșeli gramaticale și foarte apropiate de graiul arhaic. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar. În anul 1936, el și-a perfecționat stilul. Crucile au devenit mai înguste și au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii.” (sursa: Pop Dumitru Tincu, ucenicul meşterului, 2016)

Citește mai mult

Mănăstirea Săpânța-Peri

de
Mănăstirea Săpânța-Peri a renăscut datorită ”încăpățânării” preotului paroh Grigore Luțai care a reușit să insufle această ”încăpățânare” și sătenilor. Mulți au privit la început cu neîncredere realizarea acestui proiect, alții poate nici nu au înțeles rostul readucerii la viață a unei mănăstiri despre care nu știau mai nimic. De ce să fie în satul lor o mănăstire? Poate pentru că așa a fost Voia lui Dumnezeu. Nimic nu se întâmplă fără un rost. Dar acum nimeni nu mai spune că nu are loc mănăstirea în viața săpânțenilor.

Citește mai mult

Cimitirul Vesel

de
Muzeu în aer liber Vestitul cimitir din Săpânța se află în centrul comunei, la biserica parohială și are peste opt sute de monumente de artă populară, un adevărat și complex muzeu în aer liber. Aici monumentele au înfățișări și semnificații cu totul aparte. Cimitirul Vesel constituie opera de o viață a renumitului sculptor, pictor și ... Citește mai mult